Pentru pacienți

Simptome și afecțiuni de natura cardiologică

Simptomele cardinale asociate cu bolile cardiace sunt durerea toracica, dificultatea de respiratie (dispneea), palpitatiile si edemele dar si alte simptome pot fi prezente, precum tusea, starea de oboseala sau pierderea de constienta. Discutia cu medicul trebuie sa defineasca motivele prezentarii, istoricul bolii si contextul medical global. In egala masura, pacientul trebuie sa inteleaga afectiunea cardiovasculara de care sufera si sa fie corect informat despre toate optiunile terapeutice.

Simptome

Simptomele sunt semnele pe care pacientul le resimte ca fiind anormale si pe care le relataza medicului. Abordarea bolnavului cardiac incepe cu aceasta discutie initiala, care este esentiala pentru diagnostic, plan terapeutic si prognostic. O anamneza directa si minutioasa aduce informatii unice si valoroase, poate oferi cheia legaturii intre diversele fatete ale prezentarii pacientului, iar intelegerea cazului va castiga in profunzime si nuante.

Durerea toracică

Durerea toracica este simptomul pentru care bolnavul se adreseaza cel mai frecvent medicului cardiolog si poate fi expresia unei suferinte cardiovasculare sau a altor organe. Există numeroase cauze care pot provoca senzația de durere în piept; in timp ce unele dintre ele sunt banale, fără a fi expresia unei boli severe, altele reprezintă urgențe medicale majore, ce amenință viața și trebuie recunoscute imediat atunci când apar. Din acest motiv, durerea de piept nu trebuie să fie niciodată trecută cu vederea sau neglijată, fiind absolut necesară o evaluare medicală. In mod particular, durerea tipica de angina pectorala apare la efort si cedeaza la intreruperea efortului, este localizata in zona sternului si are un caracter constrictiv. Durerea din pericardita acuta se accentueaza cu respiratia, tusea , schimbarea de pozitie.

Dispneea

Dispneea sau dificultatea respiratorie este un simptom cardinal al bolilor cardiace, care se defineste ca perceptia constienta, neplacuta, a efortului respirator. Diagnosticul de dispnee cardiaca presupune excluderea celor mai frecvente cauze non-cardiace de respiratie grea, respectiv: boli pulmonare, ale cailor respiratorii, afectiuni ale cutiei toracice, suferinte cu impact general (ex anemia), dispneea psihogena. Desigur, toate elementele se interpreteaza in contextul general propriu bolnavului in discutie.

Palpitațiile

In general, prin 'palpitatii' se defineste perceptia neplacuta a batailor cardiace. De fapt termenul include o gama larga de simptome care pot reflecta patologia cardiaca (de regula aritmii, extrasistole) sau non-cardiaca (anemie, sindrom carcinoid). Obtinerea informatiilor privind factorii precipitanti, modul de debut, conditiile asociate, poate ajuta diagnosticul.

Afecțiuni

Simptomele sunt semnele pe care pacientul le resimte ca fiind anormale si pe care le relataza medicului. Abordarea bolnavului cardiac incepe cu aceasta discutie initiala, care este esentiala pentru diagnostic, plan terapeutic si prognostic. O anamneza directa si minutioasa aduce informatii unice si valoroase, poate oferi cheia legaturii intre diversele fatete ale prezentarii pacientului, iar intelegerea cazului va castiga in profunzime si nuante.

Cardiopatia ischemică

Cardiopatia ischemica reprezinta suferinta muschiului cardiac cauzata de aportul insuficient de sange, deci de oxigen si nutrienti, datorita ingustarii prin depunere de colesterol a arterelor coronare. Boala coronariana este cea mai frecventa boala cardiaca, iar manifestarea ei cea mai redutabila este infarctul miocardic. Tipic pentru boala coronariana este aparitia durerilor toracice anterioare, asa numita angina pectorala; deseori, durerea nu este localizata doar la nivelul pieptului, ci iradiaza in brate, mai frecvent in bratul si umarul stang, gat, sau mandibula. Frecvent, pacientii descriu simptomele ca pe o gheara, constrictie, apasare, arsura sau jena in zona pieptului.

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arteriala reprezinta un factor de risc cardiovascular major cu o incidenta in continua crestere. Prevalenta hipertensiunii arteriale, estimata la nivel mondial, este de aproximativ 1 miliard de indivizi; conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii hipertensiunea arteriala reprezinta, prin consecintele sale (accident vascular cerebral, infarct miocardic, insuficienta cardiaca, boala renala), principala cauza de mortalitate in intreaga lume. Decizia de initiere a tratamentului antihipertensiv se bazeaza pe doua elemente in egala masura importante: nivelul valorilor tensiunii arteriale si riscul cardiovascular al pacientului.

Stenoza aortică

Stenoza aortica este cea mai frecventa boala valvulara intalnita la nivel global, existand o crestere exponentiala in prevalenta ei cu varsta. Odata cu avansarea in varsta, valva poate suferi un proces asemanator aterosclerozei, putand fi compromise atat deschiderea cat si inchiderea ei. Stenoza valvei aortice reprezinta limitarea deschiderii valvei prin ingrosare si calcificare, iar atunci cand aceasta limitare devine semnificativa, consecintele sunt slabirea progresiva a muschiului cardiac si in final insuficienta cardiaca. Diagnosticul de stenoza aortica se face prin ecografie cardiaca.

Fibrilatia atrială

Fibrilatia atriala este o tulburare de ritm cardiac (aritmie) care face ca inima să bată neregulat. Datorită acestei iregularități în bătăile inimii fluxul de sânge este încetinit în anumite zone, crescând riscul de formare de trombi (mici cheaguri) la nivelul auriculului stâng. Cel mai frecvent, acești trombi migrează cu fluxul sanguin în circulația cerebrală și blochează fluxul de sânge către o zonă din creier, cauzând accident vascular cerebral. Persoanele cu fibrilație atrială au risc de a face accident vascular cerebral de 5 ori mai mare în comparație cu cei care nu au această aritmie.

Boala arteriala periferică

Boala arteriala periferica reprezinta afectarea circulatiei arteriale la nivelul membrelor inferioare, supusi la risc fiind mai ales fumatorii si pacientii diabetici, dar si cei cu hipertensiune arteriala si hipercolesterolemie. Boala debuteaza insidios si doar atunci cand fluxul de sange este sever restrictionat muschii membrelor inferioare sufera datorita aportului insuficient de oxigen, iar simptomele apar la mers sau la urcat in panta si dispar odata cu oprirea efortului, in repaus. In cazurile severe simptomele apar inclusiv in repaus, tesuturile se necrozeaza si exista riscul de amputatie.

Doriți să faceți o programare?

Sau aveți nevoie de orice alte informații de cardiologie?

© 2024 Dr. Radu Pretorian · medic cardiolog București. Toate drepturile rezervate.